Dividende și dobânzi din străinătate: reținerea la sursă, W-8BEN și creditul fiscal

Dividendele de la Apple, Microsoft sau dintr-un ETF de distribuție ajung în contul tău după ce statul de unde vin și-a oprit deja o parte. Asta ridică două întrebări pe care le primim constant: mai datorezi ceva în România și cum eviți să plătești de două ori pe același venit?

Răspunsul scurt: da, veniturile din străinătate se declară în România, iar impozitul plătit afară se scade din cel românesc, prin mecanismul numit credit fiscal extern. Răspunsul complet depinde de cota din convenția de evitare a dublei impuneri, de formularul W-8BEN și de câteva reguli de calcul pe care le parcurgem mai jos.

Cotele în 2026

Cota pe dividende a crescut de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 (Legea 141/2025). Contează data distribuirii, nu anul în care compania a realizat profitul. Cota pe dobânzi a rămas la 10%, neschimbată din 2018.

Ce înseamnă reținerea la sursă

Statul în care e rezidentă compania care plătește dividendul reține un impozit înainte ca banii să ajungă la tine. Cât anume depinde de legea lui internă și de convenția pe care o are cu România.

Cel mai des întâlnit caz este cel american. Legea SUA reține 30% din dividendele plătite nerezidenților. Convenția dintre România și SUA limitează însă această reținere la 10%, cu o condiție: să îi dovedești brokerului că ești rezident fiscal român, prin formularul W-8BEN.

• Cu W-8BEN depus: SUA reține 10%.

• Fără W-8BEN: SUA reține 30%, cota ei internă.

Diferența de 20 de puncte procentuale se vede în fiecare dividend. Majoritatea brokerilor internaționali îți cer formularul la deschiderea contului, dar merită verificat în setările contului că e valabil; un W-8BEN expiră, de regulă, după trei ani calendaristici.

Cum funcționează creditul fiscal extern

Creditul fiscal (art. 131 din Codul fiscal) îți permite să scazi din impozitul datorat în România impozitul plătit deja în statul sursă. Are trei reguli:

• Se acordă pentru impozitul plătit potrivit convenției. Dacă statul sursă a reținut peste cota din convenție, surplusul nu devine credit în România; se cere înapoi de la administrația fiscală a acelui stat.

• Este plafonat la impozitul românesc. Nu poți recupera din România mai mult decât ai fi datorat aici pe acel venit.

• Se calculează separat, pe fiecare țară și pe fiecare natură de venit. Dividendele americane și cele germane nu se pun la un loc, și nici dividendele cu dobânzile.

Pe cifre: un dividend american în 2026

Să luăm un dividend brut echivalent cu 1.000 de lei, de la o companie americană.

Cu W-8BEN:

• SUA reține 10%, adică 100 de lei.

• Impozitul datorat în România: 16% x 1.000 = 160 de lei.

• Credit fiscal: 100 de lei.

• De plată în România: 60 de lei.

Fără W-8BEN:

• SUA reține 30%, adică 300 de lei.

• Doar partea reținută potrivit convenției poate deveni credit fiscal. Interpretarea prudentă, pe care o aplicăm și în calcul, este că un impozit reținut cu convenția neaplicată nu se recunoaște ca credit, deci cei 160 de lei se datorează integral în România.

• Surplusul reținut peste cota convenției se recuperează doar de la fiscul american, printr-o procedură separată.

Concluzia practică: un W-8BEN valabil e cea mai simplă optimizare fiscală pentru orice investitor în acțiuni americane.

Alte state, alte cote

Fiecare convenție are cota ei, iar fiecare stat are propria cotă internă. Câteva situații frecvente:

• Germania, Franța, Elveția pot reține, după legea lor internă, cote mai mari decât cele din convenție; partea în plus se recuperează de la fiscul acelor state, cu formulare proprii.

• Irlanda și Luxemburg, unde sunt domiciliate cele mai multe ETF-uri UCITS, de regulă nu rețin impozit la distribuțiile ETF-urilor către investitori nerezidenți. Fără reținere, nu ai credit de scăzut și plătești în România cota întreagă.

• Statele fără convenție cu România nu dau dreptul la credit fiscal, deci venitul se impozitează integral și în România.

Înainte să îți faci calculul, verifică în extrasul brokerului cât s-a reținut efectiv, pe fiecare plată. Cota efectivă îți spune dacă s-a aplicat sau nu convenția.

Cursul valutar: media anuală BNR

Pentru veniturile realizate în străinătate, normele de aplicare a Codului fiscal (HG 1/2016, pct. 46) cer transformarea în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru anul în care ai încasat venitul. Aceeași regulă se aplică și impozitului plătit în străinătate, pentru calculul creditului.

Asta simplifică lucrurile: nu mai cauți cursul fiecărei zile de plată. Aduni dividendele în dolari pe tot anul, le înmulțești cu media anuală și obții suma în lei.

Dobânzile din străinătate

Dobânzile primite de la un broker străin pe numerarul neinvestit, cupoanele obligațiunilor corporative sau dobânzile unui cont de economii deschis în afara țării sunt tot venituri din investiții. Se impozitează cu 10% și se declară prin Declarația Unică, cu aceleași reguli de credit fiscal și de conversie ca dividendele.

Dobânzile de la băncile din România sunt impozitate de bancă, la sursă, cu 10%, impozit final. Dobânzile la titlurile de stat românești (Tezaur, Fidelis) sunt neimpozabile.

Dividendele românești

Dividendele de la companiile listate la Bursa de Valori București sau de la propriul SRL se impozitează cu 16% în 2026, reținut direct de compania plătitoare. Impozitul este final, deci nu mai datorezi nimic pe el în Declarația Unică.

Totuși, dividendele românești contează pentru contribuția la sănătate. Se adună cu celelalte venituri din afara salariului, iar dacă totalul atinge pragul, le treci în declarație pentru CASS. Detaliile sunt în ghidul despre CASS pe veniturile din investiții.

Unde le treci în Declarația Unică

În secțiunea de venituri realizate din străinătate, adaugi câte o intrare pentru fiecare țară și fiecare tip de venit:

• cod 2018 pentru dividende;

• cod 2017 pentru dobânzi.

Pentru fiecare intrare completezi venitul brut, impozitul plătit în străinătate și creditul fiscal. Pașii compleți sunt în ghidul de completare a Declarației Unice, iar diferența dintre veniturile de la un broker cu reținere și cele de la unul fără reținere o găsești în ghidul despre broker străin sau broker român.

Dividendele nu intră în calculul câștigului din vânzări și nu se compensează cu pierderile din tranzacții; sunt un venit separat, pe care îl declari chiar și în anii în care portofoliul a scăzut. Cum funcționează compensarea pentru vânzări afli din ghidul despre compensarea și reportarea pierderilor, iar cadrul general din ghidul complet al impozitului pe acțiuni și ETF-uri.

Întrebări frecvente

Plătesc impozit în România pe dividendele deja impozitate în SUA?
Plătești diferența până la cota românească. Cu W-8BEN depus, SUA reține 10%, iar în România mai plătești 6%, până la 16%.

Ce este formularul W-8BEN?
Declarația prin care îi confirmi brokerului că ești rezident fiscal în România. Pe baza ei, SUA aplică cota de 10% din convenția româno-americană, în loc de 30%.

Ce curs BNR folosesc pentru dividendele în dolari?
Cursul mediu anual comunicat de BNR pentru anul în care ai încasat dividendele, atât pentru venit, cât și pentru impozitul reținut în străinătate.

Dividendele de la companiile românești se declară?
Impozitul lor e final, reținut de companie. Le treci în Declarația Unică doar pentru CASS, dacă veniturile tale din afara salariului ating pragul de 24.300 de lei.

ETF-urile de acumulare plătesc dividende?
Nu. Reinvestesc veniturile în interiorul fondului, deci nu ai dividende de declarat. Impozitul apare doar când vinzi unitățile, pe câștig.

Cât e impozitul pe dobânzi în 2026?
10%. La băncile din România se reține la sursă; dobânzile din străinătate le declari tu, cu credit fiscal pentru impozitul plătit afară.

Calculul creditului fiscal, țară cu țară, pe zeci de plăți în monede diferite, îl face automat platforma Taxes Support: citește din extras dividendul brut și impozitul reținut, verifică dacă s-a aplicat convenția și îți arată cât mai ai de plătit în România. Pentru situațiile atipice, poți lucra direct cu un expert contabil prin asistența fiscală.

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultanța fiscală personalizată.